Turcia este foarte activă pe plan diplomatic, iar dorinţa ei de a-şi arăta capacitatea de mediere în conflictul din Orientul Apropiat nu este străină de eforturile pe care le depune pentru a fi primită în Uniunea Europeană, remarcă Matei Vişniec (audio). Acum, Ankara şi Egiptul, sprijinite de Statele Unite, şi-au unit eforturile pentru a-i determina pe israelieni şi palestinieni să reia negocierile directe de pace.

Turcia şi Egiptul, sprijinite de Statele Unite, şi-au unit eforturile pentru a-i determina pe israelieni şi palestinieni să reia negocierile directe de pace. Preşedintele Hosni Mubarak l-a primit la Cairo pe omologul său turc Abdullah Gül.

Turcia depune multe eforturi în ultimul timp ca să-şi întărească rolul în regiune, une a devenit evidentă însă mai ales apropierea ei de ţările musulmane, inclusiv de foşti adversari precum Siria şi Iranul.

Turcia este foarte activă pe plan diplomatic, iar dorinţa ei de a-şi arăta capacitatea de mediere în conflictul din Orientul Apropiat nu este străină de eforturile pe care le depune pentru a fi primită în Uniunea Europeană.

De altfel, printre argumentele pe care le aduce în acest scop, Ankara îl enumeră şi pe acesta: că întreaga regiune ar cîştiga în stabilitate dacă Turcia ar fi primită în Uniune.

Pe 26 şi pe 27 iulie, Ankara va fi primi de altfel un oasepete european pretios în persoana premierului britanic David Cameron, în contextul în care Marea Britanie sprijină ideea integrării europene a Turciei.

Pentru unii observatori rămîne însă de neînteles faptul că Ankara, care considerà cà israelenii si palestinienii ar trebui sà se aseze fatà în fata la masa convorbirilor, nu face acelasi lucru cu rebelii kurzi. Turcia este confruntatà din 1984 cu aceastà problemà, un adevàrat conflict civil de fapt care a provocat deja 45 000 de morti.

Partidul Muncitorilor din Kurdistan, format