Dacă primarii vor privi spitalele ca pe „o vacă bună de tranşat" şi ministerul îşi va lua cu totul mâna de pe ele, descentralizarea ar putea îmbolnăvi şi mai rău sistemul sanitar, spun analiştii.
„Orice reformă se face cu cap, nu aşa, ca într-un cincinal: «până pe data de, trebuie să preiei spitalul». Eu nu accept aşa ceva!", şuieră în receptor Vasile Mihalachi, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui şi tonul îi dă de gol îngrijorarea. E nervos pentru că zilele trecute a avut o discuţie faţă în faţă cu ministrul Sănătăţii, Cseke Atilla, care a încercat să-l convingă să preia Spitalul Judeţean de Urgenţă pentru ca finalul mult doritei descentralizări să poată fi anunţat. Spitalul din Vaslui e unul dintre cele 39 rămase, deocamdată, fără stăpân: ministerul vrea să le dea, administraţiile locale nu le vor. Cu o lună în urmă, descentralizarea spitalului a picat la vot în şedinţa Consiliului Judeţean Vaslui din motive multiple: datoriile de 81 de miliarde de lei vechi ale unităţii medicale, teama că nu vor fi bani la bugetul local pentru administrare şi, nu în ultimul rând, frica de necunoscut. Ministrul a venit, a vorbit, a plecat. Vasile Mihalachi şi consilierii locali au rămas tot nehotărâţi. Nu îi mângâie faptul că descentralizarea va însemna că managerul spitalului li se va subordona. Pe 30 iulie vor vota din nou. „Dacă membrii consiliului decid să-l luăm, îl luăm. Dacă nu, nu-l luăm", vine răspunsul sec al oficialului.
„Nu mă miră că au o jenă"
Ezitările şefilor de judeţe sunt un aspect. Altul, mult mai important, ţine de răspunsurile la mai multe întrebări fundamentale. Cum se va schimba soarta spitalelor o dată cu trecerea lor la administraţia locală? Va aduce asta o îmbunătăţire a serviciilor medicale? Vor fi pacienţii trataţi mai bine, mai prompt? Se va rezolva problema plicurilor obligatorii către doc