De mulţi ani, oficialii americani fac presiuni asupra Chinei să îşi reevalueze rata de schimb. Ei se plîng că subevaluarea yuanului chinez reprezintă o concurenţă neloială, care distruge slujbele americane şi contribuie la deficitul comercial al Statelor Unite.
Chiar înainte de recenta reuniune G-20 de la Toronto, China a anunţat o formulă prin care ar permite o apreciere modestă a yuanului, dar unii congresmeni americani nu sînt convinşi şi ameninţă cu creşterea tarifelor la produsele chinezeşti. America absoarbe importuri din China, pe care le plăteşte în dolari, iar China strînge aceşti dolari, care au ajuns la ameţitoarea sumă de 2,5 trilioane. Pentru unii observatori, asta reprezintă o schimbare fundamentală în balanţa de putere globală, pentru că, la o adică, China poate îngenunchea Statele Unite ameninţînd că vinde dolarii pe care îi are.
Dar, dacă ar face asta, China poate ajunge ea însăşi în genunchi pentru că nu doar că şi-ar reduce valoarea propriilor rezerve odată cu deprecierea dolarului, dar ar pune de asemenea în pericol dorinţa Americii de a importa produse ieftine chinezeşti, ceea ce ar însemna pierderi de slujbe şi instabilitate în China. Judecarea puterii produse de interdependenţele economice necesită analizarea tuturor asimetriilor şi nu doar a unei singure părţi a ecuaţiei. În acest caz, interdependenţa a creat un „echilibru al terorii financiare“, analog celui din Războiul Rece, în care nici Uniunea Sovietică şi nici Statele Unite nu şi-au folosit potenţialul nuclear cu care s-ar fi putut distruge una pe cealaltă.
DE ACELASI AUTOR Primul termen al doctrinei Obama Enigma Coreei de Nord Opțiunile Japoniei Poate Rusia să fie măreaţă?
În februarie 2010, supăraţi din cauza vînzărilor americane de arme către Taiwan, un grup de înalţi ofiţeri au cerut Guvernului de la Beijing să vîndă, ca represalii, obligaţiunile guvername
