Oficialii Ministerului Muncii au anunţat că până la sfârşitul anului va fi adoptată o nouă lege a salarizării în sistemul bugetar, deşi această lege este în vigoare de la începutul anului. Motivul? Aplicarea legii a eşuat pentru că nu a fost de la început concepută pentru a funcţiona.

Legea salarizării, elaborată la presiunea acordului cu FMI, a fost discutată timp de câteva luni anul trecut de sindicate, patronate şi de reprezentanţii Ministerului Muncii şi a avut cel puţin 13 variante înainte ca Executivul condus de Emil Boc să îşi asume răspunderea pe proiectul legislativ (în luna septembrie). Legea ar fi trebuit să afecteze 1,4 milioane de salariaţi din sistemul bugetar şi să funcţioneze pe baza unei grile de ierarhizare în care raportul între salariul minim pe economie şi cel mai mare salariu din sistemul bugetar să fie de maximum 1 la 12, unde 12 este nivelul salarial al preşedintelui României.

"Efectul general pe care l-a produs legea salarizării a fost că cei care au avut salarii mari le-au avut şi mai mari, iar cei cu salarii mai mici au avut salarii şi mai mici", susţine Petru Dandea, vicepreşedintele confederaţiei sindicale Cartel Alfa.

Reprezentanţii sindicatelor spun că noua lege "va fi schimbată din temelii" şi că legislaţia aflată în vigoare de la începutul acestui an nu a reuşit să rezolve discrepanţele din sistemul bugetar şi nici nu a permis încadrarea corespunzătoare pe funcţii din cauza unor prevederi existente în contractele colective de muncă încheiate la nivel naţional. Este greu de spus dacă noua lege va reuşi să producă efectele începând cu anul 2011, atâta timp cât cei care lucrează în prezent la elaborarea proiectului de lege sunt aceiaşi oameni care la finele lui 2009 elaborau aceeaşi lege.

"Legea salarizării va fi schimbată din temelii, va fi rescrisă după alte principii şi va fi simplificată mult faţă de varianta