Într-un articol publicat în 2005 în „Viaţa medicală“, la rubrica Jurnalul unui medic cosmopolit, comentam un studiu despre scăderea productivităţii ştiinţifice a UE faţă de SUA după aderarea ultimelor state membre. Studiul publica o analiză bibliometrică pe o perioadă de zece ani (1994–2004) a celor mai importante domenii ştiinţifice: Biologia generală şi moleculară, Biochimia, Medicina clinică, Imunologia, Microbiologia, Genetica, Psihiatria/Psihologia,Farmacologia/Toxicologia ş.a.Numărul total al articolelor publicate de cercetătorii români era de patru ori mai mic decât cel al autorilor din Turcia şi Bulgaria şi de opt ori mai mic decât al celor din Croaţia. (...)
La aproape cinci ani de la publicarea acestei statistici, situaţia nu s-a îmbunătăţit, iar un fapt rămâne de necontestat: numărul publicaţiilor ştiinţifice medicale din România este în continuare scăzut. Întrebarea este dacă aceste articole publicate au impact şi câte dintre articolele ştiinţifice medicale publicate de români sunt citate de alţii?
Dacă până acum se considera că numărul de publicaţii ar fi cel mai realist mod de evaluare a valorii ştiinţifice/a rangului unui autor, în ultimii ani prestigiul ştiinţific se măsoară în numărul de citări al articolelor publicate. În august 2005, fizicianul Jorge E. Hirsch a definit indicele „H“ care măsoară „impactul publicaţiilor“ şi deci al carierei unui cercetător. Un autor are un astfel de indice H, dacă H dintre articolele sale, din numărul total de N publicaţii, a fost de cel puţin de H ori citat în alte publicaţii, iar restul de publicaţii (N-H) au fost citate mai puţin de H ori. Indicele H se poate calcula şi pentru reviste, ţări etc. şi este folosit în bazele de date ştiinţifice ISI (Institute for Scientific Information) care face parte din Thomson Reuters. Indicatorul SJR (SCImago Journal Country Rank), s
