Autorităţile române nu aruncă bancnotele retrase din circulaţie, ci le transformă în pubele de gunoi, relatează AFP, citând un oficial al băncii centrale, potrivit hotnews.ro.
"Banca centrală procesează în stare brută aproximativ 4.5 milioane de bancnote pe zi, din care 1,2 la sută sunt deteriorate şi trebuie să fie retrase din circulaţie", a declarat oficialul, sub protecţia anonimatului.
"Aceste bancnote sunt mărunţite şi livrate la o companie locală de reciclare a deşeurilor care le transformă în pubele de gunoi." România este singura ţară europeană care a înlocuit bancnotele de hârtie cu cele de polimer, începând din 2000.
Deşi fabricarea acestora este "puţin" mai scumpă, bancnotele de plastic sunt de şase ori mai rezistente decât cele de hârtie, potrivit Băncii Centrale a României.
Înainte de Revoluţie, bancnotele din hârtie se uzau foarte rapid, iar cele retrase de pe piaţă erau distruse prin ardere. Banii scoşi din circulaţie erau transportaţi la o unitate din oraşul Piatră-Neamţ, unde erau maceraţi, iar din pasta rezultată, în urma combinării cu apă, se făcea hârtie igienică.
După 1991, au fost tipărite noi bancnote, care aveau un fir de plastic inserat şi erau din hârtie foarte rezistentă, făcută din bumbac iar bancnotele uzate nu puteau fi macerate şi transformate în pastă.
Echipamentele utilizate în prezent la tocarea bancnotelor au fost achiziţionate în anul 2000. Dintre bancnote, cel mai repede se uzează acelea cu valori mici - 1 RON şi 5 RON - pentru că sunt mai des folosite şi sunt tipărite pe un polimer comun.
Autorităţile române nu aruncă bancnotele retrase din circulaţie, ci le transformă în pubele de gunoi, relatează AFP, citând un oficial al băncii centrale, potrivit hotnews.ro.
"Banca centrală procesează în stare brută aproximativ 4.5 milioane de bancnote pe zi, din care 1,2 la sută sunt deteriorate şi
