În loc să prindă infractorii, oamenii legii din Iaşi sunt nevoiţi să se joace de-a funcţionarii pe la casele oamenilor. Unele misiuni pentru care au primit ordin de la şefi ca să le ducă la îndeplinire nu au nicio legătură cu uniforma pe care o poartă.

„Bună ziua doamnă, v-a expirat buletinul!“ sau „Ce trebuie să ştiţi despre deţinerea cărţii de imobil“ sunt doar două dintre misiunile de „gradul 0“ pe care omul legii, pregătit din banii statului să ducă o luptă crâncenă cu răufăcătorii, trebuie să le îndeplinească.

Pentru ambele, poliţistul pierde timp preţios şi, fără voie, ajunge să facă munca unui funcţionar de la Evidenţa Populaţiei. În plus, este obligat să completeze un munte de hârţoage.

Când a îmbrăcat uniforma, agentul-şef principal Gheorghe Cojocaru a crezut că misiunea lui este să fie mereu cu ochii pe infractori. Acum însă trebuie să renunţe la mare parte din timpul alocat cercetărilor în dosarele de furt şi tâlhării pentru a bate din uşă în uşă, ca un poştaş.

Bau-bau pentru datornici

„Nu este o muncă concretă a unui poliţist, ci una de evidenţă care te transformă în funcţionar de birou. Acum nici nu prea mai este hârtie şi nici nu ne convine să luăm din banii noştri“, spune Cojocaru. Mai nou, oamenii legii au devenit un fel de sperietori şi pentru administratorii de firme care nu-şi plătesc la timp taxele către stat.

„Cei de la Finanţe ne pun pe noi să-i căutăm, pe motiv că ei nu-i găsesc, pentru a le reaminti că trebuie să dea bani la stat. Consider că este treaba Fiscului, şi nu a unui poliţist să facă acest lucru. Tindem să devenim o sperietoare, un fel de moaşă comunală care face şi drege“, mai spune agentul-şef.

„Conform Ordonanţei de Guvern 92/2001, organele de Poliţie au obligaţia de a furniza informaţii, dar nu au la dispoziţie un instrument legal de a-i conduce la A