Un număr de aproape 1.500 de unităţi ale serviciilor publice deconcentrate din subordinea ministerelor - altele decât agenţiile guvernamentale - întregesc tabloul unei administraţii sufocate de birocraţie şi imposibil de profesionalizat din cauza controlului politic. Împărţirea funcţiilor în deconcentrate a fost în toţi anii din urmă principala miză politică în teritoriu, dar şi cauza supradimensionării sistemului.

Dacă în cazul administraţiei locale Guvernul şi-a luat inima în dinţi şi a dispus concedierea a 53.000 de funcţionari, lucrurile se mişcă greu când vine vorba despre instituţiile din subordinea ministerelor. Nu se ştie, deocamdată, decât vag, câţi oameni vor fi disponibilizaţi din deconcentrate care numără în prezent peste 100.000 de angajaţi.

De pildă, la Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie (în subordinea Ministerului Agriculturii) vor fi păstraţi 302 angajaţi, din 854, adică va fi o reducere de 65% a personalului. Dacă se poate funcţiona cu doar 35% din oameni întrebarea este cum de a fost posibil ca o instituţie ca cea menţionată să se umfle în asemenea mod?

Răspunsul este următorul:. mai ales la vârful instituţiilor deconcentrate numirile au fost politice. Însă cel care a pierdut funcţia de director nu putea fi dat afară şi îngroşa, într-o funcţie mai mică, rândul birocraţilor.

În aprilie trecut, mii de directori din deconcentrate - PNL, principalul vizat după ce a ajuns în opoziţie, a susţinut că este vorba despre 15.000 de directori - au primit decizii de eliberare din funcţie în urma modificării, prin ordonanţă, a legii privind deconcentratele. Astfel Guvernul a făcut loc oamenilor PD-L şi celor ai PSD care se aflau într-o coaliţie. PSD a susţinut public că este firesc ca deconcentratele să fie politizate, însă a început să ţipe ca din gură de şarpe când, odată plecat de la guvernare, oamenii săi