LECŢIA DE ECOLOGIE. Deşi în România există peste 4.200 de puncte de colectare a surselor de lumină uzate sau defecte, mulţi români aruncă becurile folosite împreună cu celelalte deşeuri, fără a şti ce rău fac mediului.

Un aspect pe care multe ţări europene se luptă să îl rezolve, dar care la noi trenează, mai ales din cauza lipsei unei ţinte de colectare defalcate pe actorii implicaţi, cum ar fi primăriile, asociaţiile colective, producătorii şi operatorii de salubritate, aşa cum explică Roxana Sunică de la Recolamp, singura organizaţie specializată în gestionarea deşeurilor din surse de lumină, autorizată de Ministerul Mediului.

La nivel european se discută acum stabilirea unui procent de 65% de colectare şi reciclare a deşeurior provenite din surse electrice şi eletronice (DEEE), iar pentru sursele de lumină procentul probabil va fi mai mic, spune aceasta.

România are un obiectiv asumat de 4 kilograme de DEEE pe cap de locuitor, care va urca până la 10 kilograme în următorii ani. Ministrul mediului a promis recent că administraţiile locale care nu vor lua în serios ţintele de reciclare şi nu vor încheia contracte de colectare şi reciclare pe principalele fluxuri de deşeuri riscă amenzi mari, după ce legislaţia va fi schimbată, până la finalul acestui an.

O altă problemă este că lipsa unui sistem de monitorizare a activităţii autorităţilor locale nu face decât să favorizeze activitatea aşa-zişilor „free rideri”, adică acei producători care nu îşi asumă responsabilitatea gestionării deşeurilor provenite din produsele pe care le pun pe piaţă.

Un model olandez

Rata de colectare a becurilor este 35% în Olanda, un procent posibil mai ales pentru că guvernul a promovat în ultimii ani o politică verde, explică Martin de Jager, manager de proiect pentru reciclarea DEEE, în cadrul companiei Philips Lighting.

„Prin reciclare asig