Veri ploioase şi furtunoase au mai fost. Dar nu apăreau toată ziua la televizor, prezentate ca potopul lui Noe. Meteorologii de la ANM spun că anul 2010 nu e unul extrem din punct de vedere al fenomenelor meteo, anul 2005 fiind mult mai grav. Numai că de la o vreme a apărut moda avertizărilor nowcasting sau a avertizărilor imediate. Intens mediatizate aceste avertizări construiesc o realitate de sfârşitul lumii. Cum se fac aceste avertizări nowcasting? "Când vedem un nor cu dezvoltare verticală, fie cu ajutorul satelitului, fie cu radarul, emitem astfel de avertizări. Radarul scanează atmosfera pe o rază de 200 de kilometri în jurul lui. Avem şapte astfel de radare în ţară la Bucureşti, Craiova, Medgidia, Iaşi, Oradea, Bobohalma. Nu sunt aparate de generaţie nouă, sistemul e implementat în 2000. Suntem mulţumiţi de ele, mai sunt lovite de trăsnete, dar sunt în regulă în cea mai mare parte a timpului. Aceste radare scanează coloana atmosferică şi, la un nor depistat, stabilesc înălţimea acestuia, umezeala, potenţialul de formare a grindinei. Urmărim aceste date şi traiectoria pe care norul o urmează şi astfel putem emite aceste avertizări în scurtă vreme", explică Simona Andrei, meteorologul de serviciu din cadrul Agenţiei Naţionale.

Unele avertizări de acest tip au o precizie la minut. Un ultim exemplu, luni s-a emis o avertizare nowcasting pentru Focşani între orele 21:05 şi 22:05. Se întâmplă însă ca acest tip de avertizare să fie parţial adevărat. Adică, zona afectată de fenemonele meteorologice pentru care s-a emis avertizarea să nu fie estimată corect. Se poate întâmpla să supraestimăm arealul afectat. Noi surprindem norii în plină evoluţie, ei se pot descărca într-un singur loc. Şi e posibil ca alte zone, aflate sub avertizare nowcasting, să nu fie afectate. Adică ploaia torenţială să se consume la cinci kilometri mai încolo de o zonă aflată şi