Testele de stress pe care bancile centrale (nationala, europeana, FED, samd) seamana cu intrebarea pe care femeia o pune barbatului atunci cand se plictiseste: "Draga, da` tu ma mai iubesti?". Ca un barbat care se respecta, bancile raspund in cor "Sigur ca te iubesc, ce-ti veni?", desi gandul lui e cu totul in alta parte. Faptul ca 7 banci din 91 au fost gasite numai bune de capitalizat nu inseamna ca celelalte sunt sanatoase tun, ci doar ca ecografia nu a indicat acum probleme grave. Ca s-o spunem pe sleau , au fost gasiti niste tapi ispasitori buni de sacrificat. ATE Bank ( Banca Agricola a Greciei), sistemul bancar spaniol- dat ca exemplu numai bun de urmat pentru Romania si cateva mici banci germane. Indoi-m-as ca numai aici sa existe probleme. Si am sa explic pe scurt, de ce.
Reamintesc ca BCE a facut o simulare pornind de la prabusirea pietei imobiliare, cu doi ani inainte ca ea sa pice cu adevarat. Testele au iesit perfect, bancile demonstrand pe hartie ca sunt capabile sa faca fata unei caderi masive a pietei. Realitatea a demonstrat ca realitatea e una si calculele de hartie, cu totul altceva.
Bancile au subestimat mai mereu interdependenta dintre lipsa lichiditatilor de pe piata si presiunile lor de finantare. Ele au ignorat sau tratat insuficient interactiunile dintre diversele riscuri si nu le-au integrat in mod consistent la nivelul de ansamblu al bancii sau grupului financiar din care faceau parte.
In ceea ce priveste selectia scenariilor, majoritatea simularilor de criza folosite de banci nu au avut ca scenariu de baza conditiile de piata extreme care au aparut odata cu declansarea crizei, ele cuprinzand de obicei socuri de amplitudine mai redusa (medie), cu efecte pe termen scurt si care nu aveau in vedere corelatiile dintre diversele tipuri de riscuri.
Astfel, inainte de criza, scenariile de simulari de criza (stress-t
