Concediaţii clujeni care au încheiat contracte colective de muncă pleacă de la societăţile sau de la instituţiile de stat cu salarii compensatorii care ajung la câteva zeci de mii de euro.

Disponibilizaţiibugetari beneficiază, conform contractelor colective de muncă (CCM) încheiatela nivel naţional, pe ramură sau pe unitate, de compensări băneşti individualede câteva zeci de mii de euro. Liderii de sindicat din Cluj susţin că încondiţii de criză câte 30-60 de “compensatorii” sunt exagerate şi că acesteapun presiune atât pe bugetul de stat, cât şi pe salariaţii care rămân. “Dacăîntreprinderile private acordă la disponibilizările colective (de minimum 10%dintre angajaţi - n. red.) câte 1-3 salarii compensatorii, la anumite categoriide bugetari există CCM care stipulează 10-20 de salarii medii pe unitate.Sindicatul de la Poşta Română a prevăzut 30 de salarii compensatorii, noroc căs-a renunţat la disponibilizări! Nu e normal să existe prevederi de maricompensări băneşti pentru că, în aceste condiţii, presiunea este pe angajaţiicare rămân. Ei trebuie să lucreze şi pentru cei care pleacă. înainte de a serecurge la aceste salarii compensatorii, ar trebui să se facă anchete în cadrulîntreprinderii, pentru că banii vor fi luaţi tot din bugetul acesteia. în acestfel, întreprinderea poate ajunge în incapacitate de plată; şi aşa oamenii dinmulte firme clujene lucrează doar patru zile pe săptămână, numai să nu seînchidă de tot”, semnalează Nati Ariton, preşedinte al Blocului NaţionalSindical (BNS) Cluj. Guvernul a propusca salariile compensatorii să fie impozitate cu 16%, contribuţie ce urmează săfie plătită de angajat. “Au fost disponibilizaţi cei care şi-au deschis propriaafacere: poliţiştii şi ofiţerii se pensionează la 55 de ani şi au timp sădevină întreprinzători”, spune liderul BNS Cluj. “Negocierileprivind plata salariilor compensatorii se află în derulare. Oricum,