Uniunea Europeană încearcă să obţină o coeziune internă în privinţa recunoaşterii Kosovo, după avizul Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), care a adus presiuni suplimentare asupra statelor care nu recunosc independenţa, comentează AFP.

Dezbaterea privind recunoaşterea Kosovo va reîncepe după avizul Curţii, a afirmat un alt diplomat, înaintea reuniunii de luni a miniştrilor europeni de Externe, care vor discuta despre situaţia din regiunea Balcanilor.

Subiectul statutului fostului teritoriu sârb, cu populaţie majoritar albanofonă, este sensibil pentru Uniunea Europeană, deoarece cinci dintre cele 27 de state membre - România, Spania, Grecia, Slovacia şi Cipru - refuză să recunoască secesiunea Kosovo.

Toate cele cinci ţări se tem că acest precedent riscă să încurajeze tendinţe separatiste pe teritoriul lor, din partea catalanilor sau bascilor în Spania, a minorităţilor ungare din România sau Slovacia sau a turcilor din Cipru.

Diferenţele de opinie au un efect negativ într-un moment în care Europa consideră stabilizarea Balcanilor de Vest drept un test pentru diplomaţia sa, după crearea postului de Înalt reprezentant pentru politică externă cu prerogative extinse, care ar urma să coordoneze acţiunile externe ale UE.

Ţările care nu recunosc independenţa Kosovo şi-au menţinut poziţia, însă sunt supuse unor presiuni tot mai mari.

Încurajez toate statele care nu au făcut-o încă să recunoască Kosovo, a declarat ministrul britanic de Externe, William Hague, iar Statele Unite au transmis un mesaj similar.

Unele semne de flexibilitate sunt deja perceptibile. Cele 27 de state UE - inclusiv cele cinci care nu recunosc independenţa Kosovo - au convenit în cursul acestei săptămâni, după discuţii dificile, asupra unei reacţii comune faţă de avizul CIJ, care subliniază că acesta deschide o nouă fază şi că viitorul Serbiei şi al Kosovo se