Curtea Internaţională de Justiţie a anunţat joi că declararea independenţei Kosovo, pe 17 februarie 2008, nu a încălcat dreptul internaţional, un aviz care, deşi consultativ, dă o lovitură Serbiei, şi ar putea încuraja mişcările separatiste. Independenţa Kosovo a fost recunoscută de 69 de state dintre cele 192 ale ONU. România, Spania, Slovacia, Grecia şi Cipru nu recunosc statul Kosovo. Lor li se alătură, pe plan internaţional, Rusia şi China.

România îşi reafirmă poziţia cunoscută cu privire la nerecunoaşterea statalităţii Kosovo, exprimată constant în ultimii ani, însă îşi declară ataşamentul faţă de respectarea dreptului internaţional şi, de aceea, analizează raţionamentul deciziei CIJ, a anunţat Ministerul de Externe.

MAE român a luat notă de prezentarea de către Curtea Internaţională de Justiţie, pe 22 iulie, a avizului consultativ privind „Conformitatea cu dreptul internaţional a declaraţiei unilaterale de independenţă a instituţiilor provizorii de autoguvernare din Kosovo“.

MAE reiterează ataşamentul profund şi constant al României faţă de dreptul internaţional şi respectarea strictă şi completă a acestuia, ca fundament esenţial al relaţiilor internaţionale şi politicii externe, precum şi respectul faţă de Curtea Internaţională de Justiţie, organul judiciar principal al ONU.

MAE apreciază necesară analiza în detaliu a avizului, pentru a identifica în mod corect şi complet raţionamentul pe care s-a bazat instanţa de la Haga. Textul acestuia are un caracter complex, datorat multitudinii problemelor juridice analizate, precum şi modului în care a fost formulată întrebarea adresată Curţii.

Abordare limitativă

Partea română constată, în analiză preliminară, faptul că modalitatea formulării întrebării de către Adunarea Generală ONU nu a permis Curţii să abordeze problema pe fond. Curtea a analizat, cu caracter limitati