Am citit motivarea propunerii de suspendare a lui Traian Băsescu, depusă la Senat de către Dan Voiculescu. Pentru a mă convinge cât de mult confundă senatorul PC merele de Bistrița cu bostanii de Dăbuleni.

Multe lucruri i se pot reproșa președintelui în exercițiu al României (nu le enumăr aici), dar responsabilitatea pentru măsurile Guvernului nu i se pot imputa din punct de vedere constituțional. Dacă Emil Boc este dominat de fostul său șef de partid este responsabilitatea lui Emil Boc, nu a lui Traian Băsescu. Astfel, măsurile legislative declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională sunt imputabile celui (celor) care le-a (le-au) luat, nu celui care le-a cerut sau le-a sugerat. Asta din punct de vedere al susținerii legale a motivației suspendării prezentate de Dan Voiculescu. Astfel, dacă Traian Băsescu răspunde din punct de vedere moral și politic (cu riscurile și sancțiunile aferente relevate deja de sondajele de opinie), faptul că Boc transpune în practică indicațiile președintelui nu implică și o responsabilitate legală pentru acesta din urmă.

Din punctul de vedere al oportunității suspendării din funcție a lui Traian Băsescu: chiar nu e cazul. Un referendum legat de suspendare urmat (eventual) de noi alegeri prezidențiale nu poate să aducă nimic important pentru România. Pentru că, la ora actuală, avem nevoie de un executiv puternic, nu de un alt președinte. O nouă coaliție negociată la sânge pentru un nou Guvern sau chiar alegeri parlamentare anticipate pot oferi executivului o poziție și o susținere (atât parlamentară, cât și populară) mult mai solidă.

În plus, o opțiune personală: într-un moment în care, în marea ei majoritate, clasa politică autohtonă nu oferă soluții credibile nici de la stânga, nici de la dreapta, prefer o distribuție echilibrată a puterilor (deloc întâmplător, zic eu, Clujul s-a dezvoltat exploziv înt