Cu toate că peste 62 la sută din populuţia judeţului este rurală, identitatea vieţii de la sat se pierde de la o generaţie la alta. Aceste concluzii, dar şi exemple despre cum întreaga lume rămâne fără identitatea zonelor rurale se discută zilele acestea la Bistriţa, în cadrul celei de-a patra Conferinţe Internaţionale pe tema „Spaţiul rural şi dezvoltarea locală"

De vineri şi până duminică, Bistriţa găzduieşte o serie de sesiuni despre tema culturii şi identităţii rurale. În jur de de 100 de reprezentnaţi ai mai multor universităţi din Bulgaria, Tunisia, Iran, Serbia, Austria, Israel şi multe altele, discută despre strategiile de conservare şi resuscitare a zonelor rurale şi a potenţialului acestora în contextual economic, social şi cultural internaţional. La finalul conferinţei, concluziile acestor expuneri vor fi reunite într-un articol care va fi publicat într-o revistă a Centrului de Cercetare din cadrul Facultăţii de Georgrafie a Universităţii Babeş Bolyai.

Un judeţ cu populaţie predominant rurală

Printre studiile realizate de cercetătorii din cadrul Univeristăţii Babeş-Bolyai la noi în judeţ se numără şi o analiză asupra oportunităţilor de angajare în zona rurală a judeţului Bistriţa-Năsăud. Studiul, realizat de Kinga Kerkes, Eniko Veress, Bernadett Pakucs şi finanţat din fonduri europene, Bistriţa-Năsăud a fost ales un punct-pilot datorită caracteristicilor predominant rurale. Potrivit analizei, peste 62 la sută din populaţia judeţului este rurală, însă procentul angajaţilor din zona rurală este de doar 13 la sută, comparat cu numărul angajaţilor din rândul poulaţiei active de la oraş (75%). Cercetătorii universităţii clujene au identificat şi câteva dintre modalităţile în care se poate creşte potenţialul agricol al regiunii: investiţii în industria lemnului, da rşi în producţia de fructe şi specificul tradiţional. Problemele spe