Un fost prim-ministru, oameni de afaceri miliardari şi oameni simpli sunt personajele unui roman-jurnal şocant de sincer, lansat la Cluj.

“în România întotdeauna ceva are întârziere.România poate că este în întârziere. I-a sunat ceasul, dar ea încă n-a sosit.România s-a pierdut pe undeva beată turtă, în vreo bodegă, ca ţăranii mei de laTiha. România suferă de alcoolism cronic şi refuză să se trateze”, scrie, amarşi acid, Mikaela Arvilander în romanul “Păpuşa plauzibilă (Amintirile unei fetefraiere)”, publicat de Editura Eikon şi lansat în premieră joi seara la Cluj. în ciuda numeluiexotic, autoarea e româncă, născută lângă Bistriţa, cu studii universitare laCluj şi activitate profesională la guvern, în Bucureşti, acum stabilită înSuedia, unde vrea să-şi traducă şi să-şi publice şi acest prim roman, întoamnă. “Păpuşa plauzibilă” este un amestec bizar de însemnări de adolescentăcare se îndrăgosteşte prima dată şi note dure de tânără femeie asaltatălibidinos de “şefi” sau de “patroni”. Naivitatea de laînceput devine, pe parcurs, un soi de luciditate câştigată din experienţe deviaţă nu mereu fericite. Cartea este un jurnal publicat exact cum a fost scris,de-a lungul a 20 de ani, din 1990 în 2009. Personajele au aproape toate numelereale şi întregi, iar scriitoarea îşi asumă riscul de a fi dată în judecatăpentru calomnie, fiindcă portretele unor celebrităţi n-au nimic onorabil aici,dimpotrivă. Fostul prim-ministruşi senator Radu Vasile apare în postura de afemeiat care-i face avansuridirecte Mikaelei, cu prilejul unei vizite a Regelui Mihai la Bistriţa, în 1997.“...Mircea T. a venit la mine şi mi-a spus la ureche: «Domnul Radu Vasile vreasă vorbească cu tine». Naivă şi tâmpiţică ce eram, nu mi-am pus întrebarea dece la o oră aşa târzie vrea să mă vadă. Evident, Mircea T. m-a condus la camerade protocol a demnitarului. Era clar că voia să mă aibă, ceea ce nu s-aîntâm