Nu cred că ghiciţi ce înseamnă papabil. Poate doar dacă vă spun că accentul cade pe silaba a doua, ca în capabil, şi că între cele două cuvinte este o anumită legătură de sens.

Papabil vrea să spună capabil de a deveni Papă. Da, chiar despre Papa de la Roma e vorba. Nu vă faceţi probleme, Papa Benedict XVI este bine mersi şi în formă. Dar timpul trece repede şi lumea catolică se gândeşte de pe acum la posibilii succesori. Actualul Papă este unul conservator şi un mare teolog. Lucrurile nu stau însă pe loc, aşa că Vaticanul însuşi evoluează în raport cu societatea modernă, nefiind deloc exclus ca primul dintre Papii secolului XXI să nu fie după chipul şi asemănarea ultimului dintre Papii secolului XX.

Caroline Pigozzi, mare‑reporter la hebdomadarul francez „Paris Match", a avut ideea, nu tocmai cathollicaly correct, de a cutreiera mapamondul şi de a intervieva diferite personalităţi ale Bisericii catolice. Nu neapărat despre dorinţa lor de a candida la Sfântul Scaun. Asta nu se făcea, desigur. Fie şi din superstiţia cu vândutul blănii ursului din pădure. Ca să nu mai spun că ierarhia vaticană ar fi putut fi şocată şi şansele imprudenţilor diminuate cât se poate de serios, ba chiar irevocabil. Întrebările s‑au referit la preocupările cardinalilor, la viaţa lor de zi cu zi în comunităţile pe care le păstoresc, la ideile lor, şi nu exclusiv în materie religioasă. Atrage totuşi atenţia selecţia celor intervievaţi (20 din 185 de cardinali): o dată, pentru că ei se află pe aproape toate continentele în care catolicismul are un număr semnificativ de credincioşi; a doua oară, pentru că, printre cei aleşi, câţiva sunt, după cuvântul unuia dintre recenzenţii cărţii intitulată „Robele roşii", papabili şoc. Bănuiesc că autoarea interviurilor adunate în carte e mai catolică decât Papa şi are în vedere o schimbare de atmosferă şi de cutumă la Vaticanul de mâine. @