Dan Dan Dumitru Enache avea şapte ani când a urcat singur într-un tren care l-a dus la Oradea. Timp de 22 de ani, familia sa l-a căutat, fără a-i da de urmă. A fost găsit aproape din întâmplare, de o poliţistă din Buzău. În tot acest timp, tânărul nu a trăit pe stradă, ci s-a aflat în grija mai multor instituţii pentru protecţia minorilor, ceea ce arată că, în multe situaţii, instituţiile statului nu reuşesc să colaboreze deloc.
Tânărul a dispărut din Capitală în luna mai a anului 1988, după ce a fost lăsat de o mătuşă să se joace cu alţi copii, pe stradă. „El vorbea mai greu, spunea câteva cuvinte, dar nu putea să lege conversaţii. Mătuşa stătea lângă o staţie de autobuz. Poate că a luat un autobuz şi a ajuns până la gară. Cred că s-a rătăcit, altfel nu pleca de-acasă. Îi făceam toate poftele", a povestit Constanţa Tudor, mama copilulului. La data dispariţiei, băiatul ştia doar că îl cheamă Dan.
Copilul a fost găsit, după trei luni, în Gara Oradea, iar ulterior a ajuns la Căminul Spital de la Cighid, unde a fost instituţionalizat. „Nu vorbea articulat, spunea doar Dan Dan. Sub acest nume a şi fost înregistrat în evidenţele instituţiilor de protecţie socială, până acum", a declarat purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor (DGASPC), Ştefan Goţia. Potrivit unui oficial al DGASPC Bihor „responsabilitatea găsirii copilului revenea Miliţiei Bucureşti, acolo unde rudele sale au anunţat dispariţia băieţelului .
Identificat cu ajutorul testului ADN
Tânărul a ajuns din nou în sânul familiei, după 22 de ani, mai mult din întâmplare. Anul trecut, Poliţia Bihor i-a contactat pe reprezentanţii DGASPC Bihor în legătură cu acest caz după ce o reprezentantă a Poliţiei din Buzău a sesizat, căutând în arhivele IGPR, că o persoană cu identitate necunoscută, numită Dan Dan şi aflată în Bihor, seamănă destu
