Majorarea TVA conduce la scăderea consumului, a puterii de cumpărare, la creşterea preţurilor, la slăbirea leului , la creşterea evaziunii fiscale, la creşterea inflaţiei şi a sărăciei. Aplicate concomitent, efectele negative ale celor două măsuri se vor cumula şi vor avea pe termen scurt un rezultat contrar celui preconizat şi calculat simplist de guvernanţi prin aplicarea procentelor respective asupra valorilor absolute ale bazelor de impozitare. Astfel, este de prevăzut că se va înregistra o scădere a încasărilor bugetare.

În ultimul timp unul dintre subiectele care au intrat în atenţia opiniei publice a fost disputa referitoare la cele două sisteme de impozitare şi anume cel care utilizează cota proporţională şi cel bazat pe cotele progresive. De fapt este un subiect mai vechi prezent şi în campaniile electorale din ultimii ani.

Impunerea în cote proporţionale (cota unică în cazul ţării noastre) exprimă o manifestare a principiului egalităţii în faţa impozitelor, păstrându-se un raport constant între venit şi impozit, dar, în acelaşi timp, încalcă principiile de echitate fiscală deoarece nu are în vedere faptul că puterea contributivă creşte odată cu creşterea veniturilor realizate de diferite categorii sociale.

De menţionat că impunerea cu cota unică se aplică în şapte ţări din UE, în general ţări cu economii emergente şi a fost utilizată pentru prima dată de Estonia (1991), fiind urmată de Letonia şi Lituania (1994), Slovacia şi Serbia în 2003, România în 2005. Impunerea cu cote progresive compuse respectă principiile de echitate fiscală numai în cazul în care se combină cu sistemul impunerii globale a veniturilor, indiferent de sursa de provenienţă. Ambele sisteme de impunere s-au utilizat în ţara noastră, ambele au avantaje şi dezavantaje, iar echilibrul între echitate şi eficienţă se poate realiza numai prin asumarea politică. @