Şcoala de vară de la Sighet îşi propune an de an să suplinească o lipsă majoră din manuale: informaţiile despre istoria recentă a României. Adolescenţii au aflat la şcoala de la Sighet, aflată la a 13-a ediţie, cât de dură a fost copilăria părinţilor lor.
Aproape 60 de elevi de la cele mai bune licee din România au făcut cunoştinţă, săptămâna trecută, cu o istorie care nu este predată în şcoli. Memoriile unor disidenţi veritabili, temniţa comunistă de la Sighet şi „indexarea" pedepselor absurde ale „regimului" i-au apropiat pe elevi de istoria recentă şi controversată a ţării. Adolescenţii au înţeles ce a însemnat comunismul românesc. Ei nu reuşesc să înţeleagă însă de ce informaţiile despre „Epoca de Aur" lipsesc de la şcoală.
Cursuri la sighet
„Un om născut după 1989 nu poate şti ce înseamnă cozi la carne. Sunt convins că nimeni, în afară de Lenin, Stalin şi Ceauşescu, nu va şti vreodată cum a fost posibilă punerea în practică a unei utopii", spune Marius Diaconu (17 ani), de la Colegiul Naţional „ Emanuil Gojdu" din Oradea. Tânărul a obţinut, la finalul cursului, premiul „Dr. Miron Costin", pentru cel mai bun elev.
„Istoria comunismului în România e o gaură neagră. Cărţile, cuvintele, «manualele de comunism» sunt atât de inaccesibile. Sunt făcute de bătrâni pentru bătrâni. Istoria care e acolo e rece. Aici însă, nu am stat zeci de ore să citim sute de pagini de informaţii. Am aflat lucruri mari, prin cuvinte mici", mărturiseşte Marius.
Oricât de încărcate ar fi fost zilele, conferinţele s-au încheiat, fără excepţie, cu zeci de întrebări. „E important ca oamenii să conştientizeze ce a însemnat acest regim. În plus, avantajul Şcolii este că, în urma conferinţelor, sunt create polemici. Ele conduc mai bine la concluzii decât informaţia brută şi insuficientă pe care o primim la clasă", mărturiseşte Nikita Polano (18 ani), elevă la Colegiul
