A fost macaragiu, dar dragostea lui cea mai mare a fost muzica populară. Acum cântă la fluier în ansamblul pensionarilor.

A învăţat singur să cânte la fluier pentru că a simiţit că acest instrument muzical are ceva aparte. „Am învăţat să cânt la 14 ani, iar după aceea m-am dus la bătrân din comuna natală, Şerbăneşti, Vasile Dumitrana, un specialist în fluier şi mi-a dat foarte multe melodii pe care le-am înregistrat la radio”, a povestit Eugen Greceanu.

Premii la concursuri şi festivaluri

A absolvit Şcoala Populară de Artă şi a devenit abonat la premiile diferitelor festivaluri din ţară şi din străinătate. „Am obţinut premiul I la mai toate festivalurile la care am participat. La Giurgiu, Buzău, Călăraşi, Neamţ, Caransebeş, Festivalul Maria Tănase, Maria Lătăreţu”, a spus interpretul. Încet, încet a renunţat la meseria sa de macaragiu şi s-a dedicat muzicii, pasiunea vieţii sale. „Am lucrat 15 ani pe macara. A fost o meserie frunmoasă, dar cam periculoasă. Trebuie să fii de două ori mai atent decât eşti atunci când conduci. Era vorba atât de siguranţa mea, cât şi a muncitorilor care erau jos, pe şantier. Mi-am dat seama că menirea mea este muzica şi m-am angajat prima dată la Ansamblul Doina Oltului, apoi la Plaiurile Oltului”, a spus Eugen Greceanu.

„Duceam numele ţării peste hotare”

A mers în forte multe ţări şi a participat la emisiuni la radio şi la televiziune, iar mii de oameni au jucat şi s-au înveselit pe acordurile vesele ale fluierului său. „Am văzut multe ţări, Bulgaria Yugoslavia, Italia, Austria, Polonia, Germania, Cehoslovacia şi le-am arătat străinilor ce înseamnă muzica şi dansul oltenesc. Era o bucurie imensă când îi vedeam cum apluadă la finalul spectacolelor şi cum ne cer să le cântăm din nou. Cântam la fluier, la ocarină sau la cimpoi şi eram răsplătit de public. Fericirea lor era şi a mea pentru că ştiam