Miniştrii de externe ai UE se reunesc luni la Bruxelles şi analizează un posibil răspuns sârb sau kosovar la oferta făcută de europeni de a media discuţiile între cele două părţi dupa verdictul Curţii Internaţionale de Justiţie. Cinci state membre ale UE, printre care şi România, nu recunosc independenţa Kosovo, transmite corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişa (audio).
Miniştrii de externe ai UE se reunesc luni la Bruxelles şi analizează un posibil răspuns sârb sau kosovar la oferta făcută de europeni de a media discuţiile între cele două părţi dupa verdictul Curţii Internaţionale de Justiţie.
Instituţiile europene consideră că verdictul dat vineri de Curtea Internationala de Justitie (CIJ) este o oportunitate de reconciliere pentru Serbia şi Kosovo.
Cinci state membre ale UE, printre care şi România, consideră însă că acest verdict, prin care se spune că independenţa kosovară unilateral proclamată în 2008 nu a încălcat dreptul internaţional, nu este unul valabil.
Cele cinci sint de fapt cele care nu au recunoscut statul kosovar.
Dar vineri UE făcea o ofertă celor două , anume de a se purta mediator în discuţiile de reconciliere sârbo-kosovare care ar trebui să urmeze.
Înaltul Reprezentant al UE Catherine Ashton a avut discuţii telefonice cu preşedinţii sârb şi kosovar fără ca vreunul din ei să dea curs ofertei.
În paralel cu reuniunea ministerială de la Bruxelles, Parlamentul sârb va dezbate însă decizia CIJ, Serbia spunînd pâna acum că nu recunoaşte acest verdict şi doreşte să obţină câştig de cauză pe plan internaţional.
Între timp, cum viitorul tuturor ţărilor din Balcani este gândit în contextul aderării la UE, tarile membre ce nu au recunoscut Kosovo sint supuse unor presiuni pentru a o face.
Aceste presiuni sint fie explicite, ca cele venite din partea unor deputaţi europeni, fie disimulate ca cele
