* Pescarii de la Cotul Pisicii şi-ar fi dorit ca zona să fie inundată ca să-şi crească profiturile
* Spargerea digului pentru protecţia Galaţiului ar fi dus la apariţia unui nou lac important
* Luptele politice pentru monopolul exploatării sturionilor ne-au făcut să pierdem întâietatea mondială la calitatea icrelor de morun
Sunt zone în ţară care şi-ar fi dorit să fie inundate şi care tocmai din cauza evitării viiturii au ratat afaceri de zeci de milioane de euro.
Un caz este Cotul Pisicii, o zonă devenită mai cunoscută la inundaţiile din ultima vreme de pe Dunăre, când s-a pus problema spargerii digului de aici pentru protejarea unui cartier din oraşul Galaţi.
Cotul Pisicii urma să fie salvarea celui mai important centru siderurgic al ţării - ameninţat, la acel moment, din toate direcţiile de apele învolburate ale Dunării, Prutului şi Siretului.
Puţini ştiu însă că la Cotul Pisicii, o bună parte dintre localnicii din satele dunărene de aici ar fi preferat ca digul de apărare să fie spart pentru ca unele terenuri agricole să fie transformate de viitură în bălţi numai bune pentru pescuit.
Grupul de Producători Lotca este una dintre asociaţiile care au primit autorizaţie să pescuiască la Cotul Pisicii, în acest an. Şeful ei, Jan Mirică o spune tranşant: "Pentru cei de aici era mai bine dacă digul de la Cotul Pisicii ar fi fost spart pentru că pe terenurile agricole de aici s-ar fi creat, după estimările noastre, un lac de 40 de km lungime şi 15 km lăţime, de genul lacului Razim, iar oportunităţile de pescuit ar fi fost mult mai mari fără ca localităţile să fie afectate".
Jan Mirică susţine că dacă s-ar fi creat breşe în dig, zona şi-ar fi recăpătat regimul natural, întrucât terenurile agricole s-au obţinut, în perioada regimului Ceauşescu, prin desecarea bălţilor sălbatice din zonă: "Mii de oameni de aici, de la Co
