Nu ştiu dacă suma de 515.000 lei cheltuită de parlamentarii care reprezintă Brăila, în prima jumătate a anului, înseamnă o sumă uriaşă. E mare, într-adevăr, dar este o sumă cheltuită legal, în limitele prevederilor de care beneficiază toţi parlamentarii, până la urmă.

Însă din punct de vedere al eficacităţii parlamentarilor brăileni, al efectelor benefice pentru populaţia pe care aceştia o reprezintă şi care suportă, de fapt, indirect, aceste cheltuieli, mi se pare o sumă cam mare. Poate că ar fi meritat să se cheltuiască de 10 ori mai mult cu cei şapte parlamentari de Brăila, dacă judeţul nostru ar fi beneficiat de ceva special de pe urma activităţii şi a lobby-ului făcut de aceştia la Bucureşti. Vreo finanţare a unui proiect fabulos, care să creeze locuri de muncă şi care să aducă bani la bugetul local, de exemplu. Vreo mare investiţie din bani publici, care să mişte lucrurile la Brăila. Dar să zicem că este criză şi că, în ciuda eforturilor supraomeneşti ale parlamentarilor noştri, guvernul nu a găsit bani pentru un asemenea mega-proiect la Brăila sau nicăieri în altă parte a ţării.

Dar tocmai pentru că e criză şi bani puţini la buget, îndrăznesc să sper că nişte oameni de talia parlamentarilor noştri şi-ar permite să vorbească pe banii proprii la telefonul mobil ori să-şi plătească singuri benzina pe care o consumă cu deplasările la Bucureşti. La urma urmei, n-ar fi cine ştie ce sumă: se duc luni şi se întorc joi în teritoriu. Asta teoretic, pentru că în practică deconturile pentru transport depăşesc cu mult această distanţă, inclusiv în perioadele în care Parlamentul este în vacanţă sau în care senatorii şi deputaţii lipsesc de la serviciu. Da, un parlamentar se deplasează mult şi în teritoriu, teoretic. În practică, nu ştiu câţi dintre aleşi au mai trecut prin colegiul care i-a trimis în Parlament sau de câte ori a făcut-o în acest an. Da