De curand s-au incheiat lucrarile conferintei internationale ARENA2010 de la Nantes (Franta) http://arena2010.in2p3.fr/. Tematica a vizat detectia neutrinilor si a radiatiei cosmice cu energii ultra-inalte, de ordinul Joule (1J = 6,24×1018 eV = 6,24 EeV, 1 Exa electron Volt = 1018 eV). Aceste energii sunt de peste un milion mai mari ca energia furnizata de acceleratorul LHC de la Geneva.
Una din prezentarile interesante a fost cea a profesorului japonez Masami Chiba (Tokyo Metropolitan University) privind detectarea neutrinilor de energii ultra-inalte, proveniti din interactia radiatiilor cosmice, in special protoni de asemenea energii, cu fondul cosmic de microunde (CMB – Cosmic Microway Background), ambele componente fiind clar observate, detectate si masurate. Neutrinii astfel produsi ajung si pe suprafata Pamantului, avand insa un flux extrem de scazut, in jur de un neutrino pe zi si pe kilometru patrat.
Problema detectarii unor asemenea particule elementare este deosebit de dificila. In primul rand, fiind vorba de neutrini, acestia interactioneaza cu materia doar prin interactia fundamentala slaba. De aceea, numerosii neutrini care ajung pe Pamant, pot traversa intreaga masa a Pamantului fara sa interactioneze, iesind asa cum au intrat pe partea opusa si continuandu-si apoi calatoria prin Univers. Pentru a avea cat mai multe sanse ca sa avem procese de interactie cu neutrini si astfel a-i putea detecte, va trebui sa le punem in cale o masa de materie cat mai consistenta si omogena. In acest scop ar fi utile blocuri masive din zacamintele de sare sau blocuri masive de gheata din Antarctica. In cazul detectarii neutrinilor de energii ultra-inalte s-a propus alegerea unor depozite de sare continand blocuri cu dimensiunea de 3 km x 3 km x 3 km, ajungand astfel la mase de ordinul a 50 Gt.
Metoda detectarii neutrinilor, studiata de japonezi, este d
