Din cele 33 de fabrici de prelucrare a zahărului din sfeclă de dinainte de ’89, în prezent mai funcţionează doar patru şi doar una dintre ele mai are capital românesc. Românii mănâncă anual 550.000-600.000 de tone de zahăr, din care doar o cincime este produs în fabricile de prelucrare autohtone. Iar consumul a scăzut cu 20% faţă de anii anteriori.

Piaţa zahărului românesc este oricum, numai dulce nu. Pe de-o parte, producătorii de sfeclă de zahăr se plâng că lipsa subvenţiilor va falimenta şi puţinele fabrici de prelucrare care au rămas, iar pe de altă parte nici consumul nu se mai ridică la cotele din anii

trecuţi.

„În prezent, românii consumă cam 550.000 - 600.000 de tone de zahăr, cu 20% mai puţin decât acum doi ani. Asta pentru că preţul zahărului a crescut, iar românul îşi ia întâi pâine şi apoi zahăr", arată Ioan Armenean, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Zahăr din Sfeclă de Zahăr din România. Un studiu realizat de Business Monitor International arată că, în România, anul acesta, consumul de zahăr va scădea cu 0,9%, faţă de anul trecut, la 558.000 de tone şi la 552.000 tone în 2011.

50% din zahărul vândut este „la negru"

Potrivit lui Armenean, în jur de 250.000 de tone, aproximativ 50% din consumul intern este vândut fără acte la un preţ de 2,3-2,5 lei pe kilogram (TVA inclus). „Pentru că zahărul intracomunitar este neplătitor de TVA, apar tot felul de firme-fantomă, de apartament, care vând la astfel de preţuri şi care după o lună dispar, înainte de a-şi deduce plata TVA", explică preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Zahăr din Sfeclă de Zahăr din România.

El susţine că s-a încercat instituirea unui sistem de taxare inversă în vamă, dar care nu a fost aprobat în Uniunea Europeană şi care ar fi putut elimina evaziunea fiscală. Zahărul importat vine din Franţa, Germania sau din Austria. În urmă cu opt ani, princip