- Cultural - nr. 601 / 27 Iulie, 2010 Continutul acestui articol se bazeaza, in principal, pe experienta de aproape un sfert de secol la catedra: imi sunt familiare toate problemele pe care le ridica predarea Limbii si Literaturii romane la nivel gimnazial si la clasele liceale, iar in anii in care am fost metodist la o scoala normala am cunoscut in detaliu dificultatile insusirii limbii nationale in invatamantul prescolar si in scoala primara. Intr-un cuvant, imi este cunoscuta intreaga "bucatarie" a invatamantului preuniversitar. Una dintre cererile insistente ale fruntasilor politici ale maghiarilor din Romania este ca insusirea acestui obiect de studiu fundamental sa se faca dupa programe si manuale speciale, practic, ca o limba straina. Subliniem faptul ca o astfel de pretentie vine doar din partea unei singure minoritati, e drept, cea mai numeroasa, in timp ce elevii apartinand altor etnii nu percep ca pe un handicap studiul limbii romane in acelasi mod ca si elevii apartinand majoritatii. Dificultatile si chiar esecul in studiul limbii romane in judetele Covasna, Harghita si, partial, Mures constituie o realitate (pe care nu o regasim la elevii de etnie maghiara din alte zone ale tarii) si ele se explica prin: a) diferentele originare si structurale intre limba romana si limba maghiara. Cea dintai este de origine indo-europeana, din ramura italica, pe cand cea de-a doua apartine grupului fino-ugric, avand ca rude limba finlandeza si cateva limbi si dialecte cu putini vorbitori in partea nordica a Rusiei; b) lipsa unui mediu lingvistic care sa favorizeze insusirea limbii romane; in aceste judete, de regula romanii sunt bilingvi, ei folosind in relatiile cu concetatenii lor limba maghiara; c) lipsa de cadre didactice bine calificate si care sa cunoasca temeinic obiectul pe care il predau sau, pur si simplu, limba romana; d) un dispret nejustificat fata de