Direct sau prin ricoseu, presupusa lipsa de patriotism a secuilor trebuie sa loveasca in adversarul politic. Pe la inceputul anilor '90, circula un banc aproape patriotic. «Ce ar trebui sa faca Romania pentru a se dezvolta? Sa declare imediat razboi SUA!». Destul de repede, dupa decembrie 1989, se instalase in rindul populatiei o profunda neincredere in capacitatea clasei politice de a reforma o tara bolnava de comunism. Sistemul politic instaurat de cuplul Iliescu-Roman, care face ravagii si astazi, salvase doar «tovarasii» si «structurile», nu si economia. Dar vina cea mare apartinea de fapt alegatorilor. Ei girasera o conducere care, dupa cum se zicea pe atunci, mincase in ultimii cinci ani doar salam cu soia. Ingurgitarea mezelului cu gust de carton, ca dovada incontestabila a continuitatii pe aceste meleaguri, devenea supremul criteriu in aprecierea sentimentului patriotic. Cei care, din cauza represaliilor, fugisera din tara, spre a se inapoia dupa 1989, precum Ion Ratiu, de pilda, reprezentau tagma tradatorilor. Era necesar sa li se serveasca o lectie cit mai dura. Adevaratii romani erau doar cei din jurul lui Ion Iliescu. Ca unii dintre ei au fost deja dovediti drept agenti ai Moscovei nu mai conteaza. Intre timp, pozitiile electoratului s-au mai nuantat, dar nu prea mult. Patriotismul a (re)devenit o stare de exaltare. Unii dintre romani (putini insa) au o parere senzationala despre propriul popor. Noi am inventat scrierea, mitologia greaca, luptele cu turcii si olimpiadele de matematica. Sintem urmasii vechilor atlanti, caci Atlantida a fost localizata undeva in Transilvania. Elucubratiile din "almanahele" anilor '80 au iesit din nou la iveala. Noutatea consta doar in sustinerea cu vehementa a ideii unui complot universal care incearca subjugarea poporului. Acu' 30 de ani, imuni la cabalele dusmanilor de pretutindeni, eram o tara care, condusa de un lider p