Deşi documentul în sine nu conţine nicio referire directă la includerea României şi Bulgariei în zona fără controale la frontieră, preşedintele Traian Băsescu a declarat în ziua publicării raportului că are îngrijorări legate de accesul la spaţiul Schengen.
Axându-şi mesajul pe Legea Agenţiei Naţionale de Integritate, a cărei amputare Bruxellesul o descrie ca fiind o încălcare a angajamentelor asumate la aderare, preşedintele a spus că, dacă parlamentul s-ar reuni în sesiune specială pe această temă, România ar putea fi ferită de riscurile de a i se invoca probleme legate de funcţionarea justiţiei, atunci când va veni timpul intrării în spaţiul Schengen.
Temerile preşedintelui nu sunt nefondate. În cancelariile din Germania, Olanda, ţările scandinave, corupţia şi ineficienţa justiţiei, precum şi legăturile cu crima organizată în Bulgaria ridică serioase semne de întrebare privind extinderea spaţiului Schengen.
Aderarea unui nou membru la spaţiul Schengen nu trebuie să se facă în detrimentul securităţii interne a celorlaltor ţări, spune un diplomat UE consultat de revista 22.
Pe lângă lista de proceduri tehnice, extinderea spaţiului comun, fără frontiere, reprezintă şi un gest de încredere în poliţia, vameşii şi sistemul judiciar din acea ţară. Schengen nu e puţin lucru. Toţi se bazează pe tine să le protejezi graniţele comune, a declarat sursa citată.
Problema este însă delicată: nicio ţară, nici chiar Germania, nu doreşte să fie vârf de lance în blocarea României şi Bulgariei, mai ales că ultimele rapoarte tehnice privind respectarea standardelor Schengen au fost pozitive de exemplu, în ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal.
Sperietoarea Schengen este în acest moment virtuală. Trebuie să vedem care e atmosfera în Consiliul de Miniştri. Dar e clar că progrese în lupta împotriva corupţiei şi crimei organizat