Există însă în România o istorie a ezitărilor faţă de listarea la Bursă, manifestată de diversele guverne care au condus ţara. În ciuda declaraţiilor de circumstanţă, niciunul dintre guvernele ţării nu şi-a respectat promisiunile de listare a companiilor statului la Bursă. Autorităţile de la Bucureşti i-au iubit mai degrabă pe investitorii strategici, cărora le-au dirijat cu abilitate unele mari afaceri la preţuri, în condiţii, uneori, obscure şi dezavantajoase pentru ţară.
Lipsită de susţinerea unui real program de privatizare prin piaţa de capital, nici Bursa românească nu pare a avea adâncimea unei economii puternice, aşa cum ne-am dori. Pe de altă parte, nici românii, cu salariile lor minimaliste, nu au forţa de a deveni jucători importanţi la Bursă, susţinând astfel afacerea, aşa cum stau lucrurile în pieţele dezvoltate. Prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii (FNI) a paralizat practic pentru mai mulţi ani piaţa fondurilor mutuale autohtone şi a spulberat, odată cu ea, atât economiile a sute de mii de oameni, cât şi încrederea în plasamentele alternative conturilor de economii din bănci.
A venit însă momentul în care nu poate fi ignorată nicio sursă de finanţare a bugetului, iar listarea la Bursă a companiilor statului poate avea efecte mai interesante decât simpla finanţare a cheltuielilor statului, deoarece ar putea înviora economia românească.
Petrom
Adriean Videanu, ministrul Economiei, insistă de câteva luni asupra soluţiei listării la Bursă a unor campioni ai industriei energetice, ca soluţie de finanţare a bugetului statului. Ministerul Economiei a propus, încă din primăvara acestui an, o schiţă de act normativ prin care statul ar renunţa la pachetul său de 20,64% din acţiunile Petrom. În viziunea din luna mai a ministrului Videanu, statul urma să vândă un pachet de 11,84% din acţiunile OMV Petrom prin Bursa de Valori Bucureş