5.747 de zile madrilene pure - aceasta este, foarte pe scurt, istoria carierei unui fotbalist uluitor care, de ieri, a început o nouă viaţă. Raul Gonzalez Blanco, pe care toată lumea îl ştie şi îl respectă sub numele de Raul, s-a despărţit ieri de Real Madrid pentru ca, la 33 de ani, să încerce o nouă aventură, în Germania, la Gelsenkirchen, la clubul Schalke 04.

Raul joacă în prima echipă a albilor - timpul trecut parcă nu există atunci când vorbeşti de Raul şi Real - din 1994. A câştigat de trei ori Liga Campionilor, de şase ori Primera Division, a jucat de 740 de ori în tricoul clubului pe care mulţi îl consideră cel mai mare din istoria fotbalului, şi a marcat 323 de goluri. Multe dintre ele le-am revăzut, ieri, pe site-urile ziarelor iberice „Marca" şi „As", care s-au întrecut în a prezenta faze, imagini, interviuri şi materiale de la despărţirea Raul-Real. Goluri imposibile, goluri cu stângul, cu dreptul, cu capul, din afara careului, de pe linia porţii, din acţiuni de contraatac, din faze „lucrate", din lovituri fixe ş.a.m.d. Raul a făcut de toate la Real Madrid şi, mai presus de orice, a făcut totul pentru public. După fiecare gol lovea cu pumnul în piept, în dreptul inimii, şi apoi în dreptul emblemei clubului. Ar fi făcut orice pentru Real, iar pentru asta a fost adulat de milioanele de fani ai grupării madrilene.

„Nu e un adio, ci doar la revedere", a spus, ieri, preşedintele lui Real, Florentino Perez. Cu siguranţă, Raul se va întoarce la Real Madrid, poate chiar mai devreme de cei doi ani de contract cu Schalke. Probabil nu ca antrenor, ci într-un post de conducere al clubului, acolo unde Real are mai multe foste glorii, de la Di Stefano la Butragueno. Raul nu a ales degeaba Schalke 04, echipă care îl are ca antrenor pe Felix Magath. La Gelsenkirchen, zonă cu preponderenţă minieră, oamenii divinizează fotbalul, iar cele 60.000 de locuri al