Se poate presupune că Fondul Monetar Internaţional (FMI) a fost mai indulgent cu România deoarece Ungaria încalcă deja de mai multă vreme reglementările UE referitoare la deficitul bugetar, crede economistul Bod Peter Akos, fost guvernator al Băncii centrale ungare. Chiar FMI a dorit să clarifice motivele aplicării acestui tratament diferit, scrie ziarul ungar Nepszabadsag, citat de Agerpres.

FMI a permis României un deficit de 6,8 la sută din PIB pentru anul în curs, chiar şi aceasta fiind o ţintă precaută, dat fiind că anterior instituţia financiară nu considera de neimaginat nici măcar un deficit de 9,1 la sută. În Ungaria, în schimb, se duce o polemică legată de posibilitatea depăşirii anul acesta a ţintei de deficit de 3,8 la sută, respectiv de reducerea deficitului pe viitor sub pragul de trei la sută. Potrivit lui Akos, guvernul român este într-o altă situaţie decât cel ungar, accesul său la finanţarea de pe piaţă fiind mai scump, din cauza ratingului mai prost.

Pentru a clarifica problema, ziarul Nepszabadsag s-a adresat FMI iar acesta a răspuns în patru puncte. Astfel, spun specialiştii FMI, ţinta de deficit din România a fost relaxată în contextul deteriorării considerabile a perspectivelor economice, în timp ce în Ungaria prognoza de creştere economică a fost de curând ajustată în sus. Atunci când s-a analizat ţinta de deficit, România a luat măsuri fundamentale şi nu temporare de corectare, cum ar fi majorarea cu cinci procente a TVA, reducerea semnificativă a salariilor din sectorul public şi a beneficiilor sociale.

Autorităţile ungare nu au actualmente în plan astfel de măsuri. Printre motive a mai fost enumerat şi faptul că datoria Ungariei (80 la sută din PIB) este cu mult mai mare decât cea a României (30 la sută din PIB), din acest motiv fiind solicitat un deficit mai mic. Totodată, procedura de deficit excesiv a Comisiei Europen