Jobul pe care îl avem devine o sursă de stres atunci când sarcinile şi orele de lucru se înmulţesc sau când termenele-limită generează presiune psihică şi fizică pe termen lung. Sursele de stres sunt diferite pentru fiecare meserie, iar ceea ce produce disconfort pentru cineva poate fi plăcut pentru altcineva. Unele profesii sunt mai dificile şi cu nivel ridicat de risc.

„Sunt stresat!". Aceasta este propoziţia pe care o auzim tot mai des în ultima perioadă la oamenii din jurul nostru, diferiţi în profesii şi diverşi în temperament sau stil de viaţă. Se vorbeşte despre stres, indiferent de conjunctură şi de activitate. Ce este, totuşi, stresul? Dicţionarele îl definesc drept „rezultatul care se produce atunci când asupra unei stucturi, a unui organism sau sistem acţionează forţe care îi strică echilibrul sau îi produce o stare de tensiune".

Cu alte cuvinte, stresul este consecinţa unui cumul de factori emoţionali, fizici, sociali, economici care presupun o reacţie sau o schimbare. Stresul la locul de muncă poate avea, de asemenea, origini multiple şi, de ce mai multe ori, devine o consecinţă periculoasă, ajungând să afecteze şi celelalte planuri ale vieţii.

„Printre condiţiile care determină apariţia stresului se află supraîncărcarea, lipsa aprecierii, termenele strânse, tipul de activitate, lipsa satisfacţiei la job, lipsa controlului asupra zilei de lucru, orele lungi de lucru sau frustrarea legată de mediul de lucru", spune Elena Munteanu, consultant la compania de resurse umane Ascendis, divizia We Know How.

Ceva subiectiv

Deşi există un set de condiţii care predispun la apariţia stresului, acestea sunt resimţite diferit în funcţie de trăsăturile persoanei şi de modul în care ea gestionează aşteptările şi presiunile celorlalţi. Specialistul în resurse umane Iuliana Stan este de părere că aceeaşi meserie poate fi stresantă pentru cinev