Doar o treime dintre salariaţii Administraţiei patriarhale beneficiază de sprijin la salariu de la bugetul de stat, în timp ce două treimi sunt plătiţi integral din fondurile proprii ale Bisericii, lăcaşurile de cult suportând totodată cheltuielile pentru întreţinerea şi plata utilităţilor.

Patriarhia Română explică, miercuri, într-un comunicat de presă remis Mediafax, ponderea alocaţiilor de la bugetul de stat pentru salariile personalului clerical şi neclerical al cultelor religioase, contribuţiile oamenilor în schimbul unor servicii religioase, cât şi legea pentru secularizarea averilor mănăstireşti. Patriarhia Română răspunde astfel unor întrebări ale presei legate de aceste subiecte.

Sprijinul de la bugetul de stat asigură doar în parte cheltuielile pentru salarizarea personalului clerical şi neclerical al cultelor religioase, potrivit Patriarhiei. În Biserica Ortodoxă Română sunt foarte multe salarii plătite din fondurile proprii ale eparhiilor. De exemplu, în Administraţia patriarhală doar o treime dintre salariaţi beneficiază de sprijin la salariu de la bugetul de stat, iar două treimi sunt plătiţi integral din fondurile proprii ale Bisericii. La aceste cheltuieli salariale ale unităţilor bisericeşti se adaugă şi cheltuielile pentru întreţinerea clădirilor şi plata utilităţilor (curent electric, apă, gaze, căldură, telefoane etc.), care sunt asigurate, cu mari eforturi, numai din veniturile proprii obţinute din producerea şi comercializarea de lumânări, calendare, cărţi şi obiecte religioase, vin liturgic şi unele chirii, potrivit sursei citate.

Întreţinerea şi repararea lăcaşurilor de cult, multe dintre acestea monumente istorice, au o pondere importantă între cheltuielile pe care unităţile de cult le fac, cel mai adesea fără niciun sprijin al statului. Patrimoniul Bisericii este alcătuit, în majoritate, din lăcaşuri de cult şi din clădir