Sondajul IPP arată începutul unei dislocări pe partea dreaptă a spectrului politic, cu PDL în cădere liberă şi PNL recuperând doar o parte a acestui electorat. Căderea PDL ţine de circumstanţele crizei economice, dar e mai mult decât atât. Majoritatea proprezidenţială din Parlament nu are nici un interes să tulbure apele, PDL din motive evidente, iar UNPR pentru că nu este încă un partid, ci o grupare de cadre strânse laolaltă pentru a împărţi funcţii, fără nici un mesaj coerent de politici publice. Câtă vreme nu este anticonstituţional să scazi în sondaje, această majoritate va menţine puterea, cel mai probabil, până la următoarele alegeri la termen. Întrebarea e ce se va întâmpla după.

În tot Estul Europei se înregistrează un val de guverne de centru-dreapta cu o tentă liberală propiaţă. Cu excepţia Ungariei, unde vechiul FIDESZ s-a întors pe cai mari la putere, asistăm la un val de partide noi de dreapta care au acaparat puterea. Partidul liberal civic polonez a câştigat în 2007 postul de premier, iar acum şi pe cel de preşedinte. În Cehia, un partid liberal propiaţă apărut anul trecut tocmai a format guvernul împreună cu conservatorii tradiţionali. Povestea e asemănătoare în Slovacia, unde un partid liberal nou împreună cu formaţiunea maghiaro-slovacă de care scriam acum două săptămâni s-au aliat cu creştin-democraţii şi au format guvernul, sub conducerea primei femei premier. Bulgarii s-au obişnuit deja cu formaţiuni de dreapta pornite de la zero de către lideri carismatici şi care ajung rapid la putere: a fost partidul fostului rege Simeon, acum este partidul premierului Boyko Borisov (fondat în 2006).

Politologul bulgar Ivan Krastev vede aici un pattern comun prin care clasa de mijloc din lumea fostă comunistă este activată politic de mişcări de genul Tea Party din America, oameni care protestează împotriva unui stat obez care le ia prea mult di