Cele mai mari zece parcuri industriale create de stat în ultimii 8 ani, care au atras investiţii străine de miliarde de euro şi au creat peste 22.000 de locuri de muncă în economie, au încă 30% din suprafeţe libere. Deşi proiectele noi de investiţii au îngheţat, motoarele din producţie merg înainte, "salvate de exporturi", spune administratorul unui parc din Braşov. Parcurile industriale au bifat în ultimii ani două recorduri în industrie: cea mai mare fabrică a Nokia din Europa şi cea mai mare fabrică de şampoane a Procter & Gamble din lume. Investiţiile acestor companii, de circa 140 mil. euro, au pus pe harta economică a Europei două localităţi de 5.000 - 10.000 de locuitori - Jucu şi Urlaţi - care au toate şansele să devină, alături de Mioveni (oraşul unde se află fabrica Dacia), motoarele creşterii exporturilor României.
În total sunt 200 de investitori în primele zece mari parcuri industriale din ţară, care produc componente auto, panouri electrice, telefoane mobile, şampoane, haine sau alte bunuri pentru occidentalii europeni şi pentru americani sau care creează servicii şi software-uri.
Înfiinţate din 2002, parcurile industriale şi forţa de muncă ieftină din România au atras ca un magnet companii gigantice pe piaţa mondială precum Nokia, Emerson, P&G, Kaufland, Roca sau Autoliv şi investiţii străine directe de ordinul miliardelor de euro. În plus, au scos din oraşe multe fabrici vechi, mutând polul industriei la periferia zonelor urbane cu centre universitare importante, precum Cluj-Napoca, Sibiu, Ploieşti sau Braşov.
La nivelul întregii ţări sunt 50 de astfel de parcuri, create pe baza unei ordonanţe de guvern din anul 2001 care stabileşte şi facilităţile pe care statul le oferă investitorilor care vin în aceste locuri. Cele mai importante facilităţi sunt reducerile de taxe şi impozite locale sau stabilirea unei chirii anuale su
