„Anemia mediteraneeană“ trebuie ţinută sub control toată viaţa. În forma ei minoră, talasemia se manifestă ca o anemie uşoară, însă în cazurile severe, complicaţiile pot fi fatale dacă tratamentul nu este respectat, avertizează specialiştii.

Organismul persoanelor cu talasemie sau cu „anemie mediteraneeană", cum i se mai spune în termeni populari, nu are capacitatea de a produce suficientă hemoglobină, complexul ce ajută globulele roşii ale sângelui să transporte oxigenul în celule.

Cele mai frecvente forme ale afecţiunii sunt talasemia majoră şi talasemia minoră. Aceasta din urmă se manifestă ca o anemie uşoară, prin slăbiciune, oboseală, paloare şi uneori printr-o coloraţie gălbuie a globului ocular şi a urinei. Pe de altă parte, talasemia majoră se manifestă în primii doi ani de viaţă prin anemie severă, cu icter pronunţat, iar dacă nu este ţinută sub control, duce la complicaţii ce pot fi fatale.

„Talasemia este o afecţiune congenitală şi ereditară. Astfel, forma minoră a bolii se moşteneşte de la un singur părinte, iar cea majoră de la ambii părinţi. La noi în ţară, incidenţa bolii nu este foarte ridicată. În evidenţa Institutului de Hematologie din Bucureşti sunt înregistrate în prezent în jur de 15.000 de persoane cu talasemie majoră, adulţi şi copii, şi circa 100 de pacienţi cu talasemie majoră, acestea fiind şi cazurile cele mai dramatice", spune Iulia Constantinescu, medic primar medicină internă, cu supraspecializare în hematologie transfuzională la Institutul de Hematologie din Bucureşti.

Se poate depista întâmplător

În general, diagnosticul de talasemie se stabileşte pe baza istoricului familial şi analizelor sanguine prin care se măsoară tipuri diferite de hemoglobină şi nivelul de fier. Atunci când unul dintre părinţi suferă de această boală, ea poate fi depistată şi prenatal, prin biopsia de vilozităţi coriale (o investiga