Galeriile subterane vechi de peste 500 de ani din zona Panciu adăpostesc peste 200.000 de sticle de şampanie puse la învechit. Legenda spune că subsolurile de la Panciu au fost construite strategic, pentru a adăposti nevestele, copiii şi averea plăieşilor în timpul războaielor cu turcii.

Liniştea, natura sălbatică, istoria şi vinurile de calitate sunt atuurile zonei Panciu-Soveja. Turiştii sunt atraşi cu drumuri foarte bune, oameni ospitalieri şi prietenoşi, preţuri rezonabile.

„N-o să găsiţi în veci un răsărit de soare mai melancolic decât la Tulnici, n-o să aflaţi niciunde atâta mister şi ape curate ca la cheile Tişiţei şi n-o să mai decoperiţi în niciun loc din România vin atât de bun şi fete atât de frumoase", spune un localnic din Panciu.

Comoara de sub deal

Hrubele din Panciu au fost săpate în anul 1494, pe vremea domnitorului Ştefan cel Mare şi au o lungime de trei kilometri. Unii spun că au şi mai mult, dar o parte ar fi atât de bine ascunse, încât n-au fost descoperite pe de-a-ntregul niciodată. Construite sub formă de tuneluri, hrubele au un culoar principal, pe care se poate trece cu carul plin cu butoaie, din care se ramifică nu mai puţin de 36 de galerii.

Aici îşi ascundeau plăieşii - atunci când plecau la războaie cu turcii, cu tătarii, ori cu alte hoarde - nevestele, copiii şi bruma de avere. În 1949, ascunzătorile au fost transformate în spaţii pentru păstrarea vinurilor „făurite" din viţa nobilă de pe teritoriul podgoriei vrâncene.

Aici a botezat Ştefan Băbeasca

Legenda spune că hrubele au fost vizitate de numeroase ori de Ştefan cel Mare, acesta fiind locul unde domnitorul sărbătorea alături de ostaşii săi fiecare bătălie câştigată. „Înfometat şi însetat după un război, s-a oprit la hrube unde i-a cerut unei bătrâne ceva de mâncare şi de băut. Femeia i-a adus un vin roşu care, deşi era foarte savuros, nu avea