Nomazi, mai exact "gens du voyage", expresie folosită de preşedintele francez Nicolas Sarkozy pentru a convoca reuniunea de miercuri de la Palatul Elysée, se referă la rromii din Franţa dar este ambiguu utilizată în acest context, dpă cum transmite Vasile Damian (audio). "Gens du voyage" este în fapt un termen administrativ introdus în 1972 pentru a defini populaţiile nomade, care exercită o activitate economică ambulantă.
Nomazi, mai exact "gens du voyage", expresie folosită de preşedintele francez Nicolas Sarkozy pentru a convoca reuniunea de miercuri de la Palatul Elysée, se referă la rromii din Franţa dar este ambiguu utilizată în acest context, dpă cum transmite Vasile Damian.
"Gens du voyage", expresie sub care preşedintele Franţei i-a catalogat pe rromi, este în fapt un termen administrativ introdus în 1972 pentru a defini populaţiile nomade, care exercită o activitate economică ambulantă.
Dacă în general este vorba de rromi, nu toţi nomazii sunt rromi şi nici toţi rromii nu sunt nomazi, ba dimpotrivă, doar o treime din rromii francezi se mai plimbă dintr-un loc în altul.
Restul s-au sedentarizat, rămânând însă în continuare catalogaţi drept "gens du voyage", asta pentru a evita identificarea etnică a francezilor de origină rromă. În mod abuziv deci, sub denumirea de "rromi" sunt consideraţi toţi ţiganii de origine străină care trăiesc în Franţa.
Cei de aici, rromii locali poartă denumiri foarte diferite legate de originea lor geografică: gitans, manouches, bohémiens, sinti, samd. În Hexagon s-ar afla din surse oficiale circa 400 de mii de "gens du voyages" şi "rromi". Cum spuneam însă, sub denumirea de "rromi" sunt catalogaţi cei străini, deci şi rromii români.
95 la sută din rromii din Franţa sunt însă francezi şi doar o treime din ei încă nomazi. Aceştia din urmă sunt adesea vânzători ambulanţi, artizani sau mu
