În primăvara aceasta, am auzit pentru prima dată de Bilbor. A apărut, din senin, printre localităţile despre care îmi vorbea fata de la Meteo, la Realitatea TV. Zicea care vor fi temperaturile la Craiova, la Timişoara, la Iaşi, la Cluj-Napoca etc. şi la Bilbor. Prima dată am crezut că nu am auzit bine, dar dăţile următoare, cînd mi se spunea cum va fi vremea în oraşele importante ale ţării şi, neapărat, şi la Bilbor, am început să intru la idei. Poate că, peste noapte, a apărut un nou judeţ cu reşedinţa la Bilbor şi nu am auzit eu de mişcarea asta. Am căutat pe Internet şi am văzut că Bilborul este o comună din Harghita cu pînă în 3000 de locuitori. De ce ar fi interesantă o astfel de localitate pentru emisiunea Meteo a unei televiziuni cu acoperire naţională?

Misterul interesului subit, vreme de cîteva săptămîni, al celor de la Realitatea TV pentru comuna harghiteană s-a elucidat ceva mai tîrziu, cînd am văzut, tot la televizor, reclama pentru o nouă apă minerală, izvorîtă dintr-un „loc pe care natura l-a protejat cum a ştiut mai bine“. Este vorba – ne spune vocea cavernoasă din off – despre „ţinutul neatins al Bilborului“. (E adevărat, la o populaţie de 3000 de locuitori, chiar putem să considerăm că e „neatins“!...)

Prin urmare, cei de la Realitatea TV mi-au servit un teaser. Unul eficient, nimic de zis, din moment ce, iată, acum ştiu numele unei localităţi de care înainte n-aveam habar. Şi, după cum urmăreau, mi-au atras atenţia asupra noului produs cu acelaşi nume. Problema e că acest teaser a fost reclamă mascată – de aici şi eficienţa ei. Nu s-a aflat în calupul publicitar, nu a fost marcat în nici un fel ca publicitate şi mi-a fost vîndut ca informaţie de interes public.

Exemplul acesta este grăitor pentru felul în care sînt păcălit, ca telespectator, de către televiziuni. Ceea ce pare că deserveşte interesul public este de multe ori an