Fabrici, ateliere, magazine, farmacii, spital, liceu, o unitate militară şi 10 ferme - aşa arăta comuna Pleniţa din judeţul Dolj în perioada ei de glorie. Tinerii născuţi după Revoluţie ştiu doar din poveştile părinţilor că localitatea dintre câmpurile întinse, cultivate cu grâu şi porumb, a fost cât pe ce să devină oraş. Şi puţini dintre ei se mai încumetă să-şi imagineze viitorul în casa părintească. Majoritatea visează să plece - ori la oraş, ori în străinătate.
Dacă eşti pentru prima dată în Pleniţa, întrebarea inevitabilă ce-ţi vine în minte când vezi ruinele fostelor fabrici şi centrul localităţii e - "oare ce «fiu al satului» a fost odată mare ştab, de-a ajuns comuna asta să nu semene cu cele din jurul ei?". "Eee! Nu-i mare secret! Pe vremea lui Ceauşescu, primul secretar al judeţului Dolj, Petre Preoteasa, era din Pleniţa. Vă daţi seama că a luptat pentru comuna lui", ne lămureşte râzând primarul Mihai Calafeteanu - "cel mai legitim primar din judeţul Dolj" -, după cum e prezentat pe site-ul Primăriei Pleniţa, pentru că a primit 84% din voturile consătenilor săi la alegerile locale din 2008.
"De fapt, a fost doar o coincidenţă fericită pentru domnul Petre Preoteasa", explică Elisabeta Saliu, profesor de istorie care, împreună cu soţul ei, prof. Constantin Saliu, a scris două volume din monografia Pleniţei. "Domnul Preoteasa a fost prim-secretar la Dolj exact în perioada în care Pleniţa a beneficiat de o hotărâre a PCR dată în 1977. Conform acesteia, 10 localităţi din România care fuseseră centre ale răscoalei ţărăneşti de la 1907 urmau să fie transformate în «centre urbane agroindustriale». Printre cele 10 se număra şi Pleniţa. S-au alocat sume foarte importante pentru industrializare, iar Ceauşescu se interesa special de aceste zone. Deci, de fapt, nu a fost prim-secretarul, ci conjunctura de aşa natură", explică zâmbind prof. S