Guvernul este incapabil să reducă substanţial cheltuielile cu bunuri şi servicii

Finanţele au reuşit să se încadreze la limită în ţinta de deficit bugetar negociată cu FMI pentru primul semestru, de 18,2 mld. de lei, însă rezultatul a fost obţinut, conform practicii deja tradiţionale, prin sacrificarea investiţiilor şi amânarea plăţilor către mediul privat, inclusiv a rambursărilor de TVA.

Chiar şi aşa, cheltuielile totale au crescut cu 4%, în timp ce încasările au fost mai mici cu 0,1%.

Sumele pentru investiţii au fost cu 22% mai mici decât în primul semestru din 2009, în timp ce cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost reduse cu numai 1,7%, iar cele cu personalul au scăzut cu 4,5%. În schimb, subvenţiile au crescut cu 6,3%, iar cheltuielile sociale cu peste 12%.

După ce în aprilie şi mai ritmul de scădere a cheltuielilor de capital s-a atenuat spre 10%, la sfârşitul primului semestru diminuarea a fost de 22,4% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital precum şi transferuri pentru programele de dezvoltare, au ajuns la 11,7 mld. lei, reprezentând numai 12,2% din cheltuielile bugetare totale.

"Datele referitoare la execuţia bugetară relevă adancirea dezechilibrelor la nivelul bugetului general, deoarece cheltuielile de capital au continuat să scadă, în timp ce cheltuielile cu asistenţa socială şi subvenţiile şi-au menţinut trendul ascendent. La începutul anului, guvernul s-a angajat să reducă cheltuielile, dar după primele şase luni înregistrăm totuşi o creştere a cheltuielilor curente cu 6,4%, aşa că această intenţie a rămas doar la nivel declarativ, fără a se concretiza şi în datele statistice, care oricum nu cuprind şi nivelul arieratelor", a comentat Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.

Practic, în