Organic, ecologic sau bio, toţi aceşti termeni „la modă” au devenit mai ales în ultimii ani un deziderat în ceea ce priveşte stilul de viaţă pentru multe persoane de pretutindeni, inclusiv din România. Totuşi, este mai sănătos să mâncăm bio şi să folosim produse de îngrijire organice? Specialiştii au păreri împărţite.
Orice aliment, de la legume şi fructe până la carne, lapte şi ouă, poate deveni organic dacă sunt respectate anumite norme. Pentru a fi clasificat ca ecologic, organic sau biologic, un produs trebuie să fie monitorizat de un organism independent de certificare. Acesta va urmări „traiectoria" alimentului, ce include lanţul de producţie, calitatea solului, a apei, a aerului şi a zonei în care a fost cultivat.
O condiţie esenţială a certificării organice a unui produs este excluderea din procesul de producţie a pesticidelor, a fertilizatorilor, a hormonilor, a antibioticelor, a E-urilor, a aromelor artificiale, a organismelor modificate genetic, precum şi a soiurilor şi raselor hibride. Din cauza absenţei conservanţilor sintetici, alimentele bio au un termen de valabilitate mai redus în comparaţie cu cele obţinute convenţional. Conservanţii sintetici sunt înlocuiţi cu cei naturali (precum acidul lactic) sau se poate recurge la tratarea termică a acestor alimente. Cel puţin 95 la sută din ingredientele alimentului trebuie să fie ecologice.
Eticheta trebuie să conţină însemnul „AE"
Însemnul „AE“ nu trebuie să lipsească de pe eticheta alimentelor eco
Pe lângă menţiunea „bio", produsul ecologic trebuie să conţină pe etichetă sigla „AE" - agricultură ecologică, aparţinând Ministerului Agriculturii, şi pe cea a organismului de certificare. Un aliment pe a cărui etichetă scrie „fără organisme modificate genetic", „fără hormoni" sau „natural" nu este neapărat organic.
Indicate mai ales gravidelor şi copiilor
Există n
