Blazoane, palate şi inscripţii care ascund întâmplări istorice uimitoare se regăsesc în fotografiile unui album dedicat oraşelor “cu stil”.
Clujul e plin de locuri şi lucruri spectaculoase,dar prea puţin cunoscute, deşi se află de multe ori chiar în caleatrecătorilor. Clădiri superbe, dar pe care, prea grăbiţi, nici măcar clujeniiget-beget nu le admiră pe îndelete, plăcuţe la care nu se uită nimeni, decâtaccidental, chiar dacă dezvăluie istorii fascinante, sau blazoane şi stemestrăvechi împodobesc tot oraşul. Clujul rămâne, totuşi, unspaţiu aproape necunoscut, cel puţin aşa reiese din albumul “Locuirea cu stil”,editat recent de Irina Petraş sub egida filialei Cluj a Uniunii Scriitorilordin România. Cartea “descoperă” locuri din toată Transilvania, dar în specialdin “oraşul-comoară” al acesteia, Clujul. Un traseu realizat prin oraş dupăfotografiile albumului s-ar putea derula sub genericul “Ştiaţi că...?”. Unsimplu “tur” al centrului ascunde destule secrete interesante. Prea puţinioameni privesc, de exemplu, plăcuţa modestă de pe Casa Ursus din Piaţa Uniriinr. 20, care anunţă că acolo a locuit în 1902 sculptorul Janos Fadrusz, celcare a făcut celebra statuie a lui Matei Corvin. Aşa cum nevăzută, deşi edestul de mare, trece şi placa de marmură de pe strada Napoca nr. 6-8, unde afuncţionat pe la 1850 prima şcoală românească din Cluj. Pe lângă portalul şcolii“Bob” de pe latura vestică a Pieţei Unirii trece lume puhoi, dar câţi observăemblema “războinică” din 1799? Despre Casa Rhedey, aflată chiar vizavi deHotelul Continental, se ştie că a găzduit primele reprezentaţii teatrale dinoraş, în 1792, iar palatele Szeky şi Berde de la podul “Horea” de pe Someş suntbinecunoscute. Dar “ştiaţi că” actuala gară din Cluj a fost înainte sală degimnastică sau că prima tipografie locală a apărut în 1550, la mai puţin de unsecol de la inventarea tiparului? Sediul ei era în Casa He
