Fara a avea pretentia ca facem inventarul exhaustiv al erorilor politice ale partidului de guvernamant, identificarea celei mai importante dintre acestea poate deschide calea unor reparatii in ceasul al 12-lea. Si nu, reducerea aparatului bugetar si reforma pensiilor nu reprezinta o prostie.

Cu exact un an in urma ceream premierului si PDL sa nu iroseasca criza si sa treaca la o reforma ampla a statului. Nu ca ne-am fi asteptat sa fim luati in serios si ascultati atunci, dar este un bun pretext pentru a sublinia ca dupa un an suntem exact in acelasi punct si, pentru ca reformele nu au fost realizate la timp, azi stam mult mai prost. PDL a comis cea mai mare si mai triviala din prostiile pe care o putea comite: Autopesedizarea voluntara. Intelegem prin "autopesedizare" lasitatea politica ori teama/dispretul fata de electorat. Este vorba de ideea foarte adanc infipta in mintea politicianului roman din toate partidele ca "lumea nu te alege daca nu-i dai". Cand nu mai ai nimic de dat, iti cauti o strategie de iesire astfel incat sa minimizezi pierderile si te retragi in opozitie in asteptarea greselilor celorlalti. Acest mod de a gandi se potriveste PSD, partid post-comunist format si mentinut pentru garantarea accesului la putere al grupurilor de interese create pe ruinele comunismului, dar nu merge pentru cei care se revendica a fi de dreapta. De la PSD, cetatenii se asteapta sa fie administratori "competenti" ai sistemului nedreptatii si coruptiei generalizate care fura dar "mai si dau". De la dreapta se asteapta la reforme economice si politice si la dreptate, nu la pomeni. Si pentru ca nu au raspuns acestor asteptari, toate cele trei incercari de a construi o alternativa de dreapta au esuat sau sunt pe cale de a esua: Atat CDR ca si Alianta D.A. cat si PDL nu au esuat pentru ca ar fi aplicat un program de reforme radical, ci pentru nu au facut-o.

In s