Frunză verde, de dai n-ai! Cam aşa s-ar numi campania care, din cât se ştie, a costat 894.970 euro, din cele 73 milioane de euro despre care doamna ministru ne spune că sunt bani europeni, până în 2013. Anul acesta (lansată). În mare secret, pentru a păstra surpriza pentru mărul verde din Shanghai. Că s-au mai cheltuit şi anul trecut nişte bani pentru RE-branduirea ţării. Şi tot prost a ieşit. Atât ca număr de turişti atraşi, cât şi ca brandofchoice. Până la urmă, doamna Udrea ne-a declarat franc faptul că nu ştia ce e ăla brand. Dar, odată ce a aflat - aşa reieşea la momentul declaraţiei, că între timp aflase - brand-ul de ţară e scopul dumneaei, ca ministru!!
Nu vreau să mă joc în acest articol de-a Nuţi, de-a frunza, de-a lipsa infrastructurii, de-a lipsa serviciilor de calitate, de-a strategiile de turism, de-a ce alegem şi ce ignorăm dintre posibilităţile pe care natura generoasă le-a dăruit ţării noastre, deşi consider că în acest moment nu există o concepţie unitară, care să justifice crearea unui brand de ţară, a unui logo, cheltuirea unor bani pentru promovarea haotică a turismului fără ţintă.
M-au deranjat câteva afirmaţii ale susţinătorilor fără limite ai demersului!
1. "Litoralul iese din ecuaţia turismului românesc!" Chiar dacă sunt doar câteva luni de sezon estival, turismul litoral a adus mai mulţi străini în România decât celelalte forme de turism clamate de doamna ministru (ecumenic, cultural etc.), iar ignorarea turismului litoral atâta timp cât însăşi ea, plus nişte vajnici apărători ai partidului, au susţinut că doamna ministru a readus TUI în România după douăzeci de ani, deşi TUI a plecat din România de când doamna ministru al mediului (responsabilă de turism la vremea aceea), Sulfina Barbu, a bulversat litoralul, mi se pare o autoironie. Şi nu mai pomenesc faptul că litoralul - mai ales partea nordică, de bine, de rău, a
