Vorba unui prieten: „Dacă sticla de vin era din fier, ce branduri am fi avut toţi în ţara asta!“.
De pildă, aici a greşit Laszlo Tökés strategia de marketing: nu a făcut o siglă pentru Ţinutul Secuiesc. Vremea nu e însă pierdută: o gaură în frunza tutelară, având contururi geografice precise, şi obţii un branding de ţinut de toată frumuseţea, cu îndemnul „Explode the Carpathian garden".
De zile întregi, specialiştii stau la şuetă la toate posturile TV. Dacă pui o cutie de table între ei şi o sticlă de vin cu capac de metal, ai imaginea vie a competenţei universale. Într-una din multele emisiuni dedicate brandului de ţară la Antena 3, un astfel de analist propunea, la modul cel mai serios, adoptarea sloganului: „România, ţara fără terorism". Ce poţi să-i spui unui astfel de specialist al vorbelor goale? Că e suficient să-i zici unui om „Gândeşte-te la orice altceva în afară de un papagal mic şi roşu!", iar el se va gândi tocmai la un papagal mic şi roşu? Că folosirea cuvântului „terorism" într-un logo turistic ar crea efectul mental al unui atentat? E inutil. Omul nu putea fi contrazis: e specialist.
Perfecţiunea e atinsă însă de viitorul guvern TV, format din oameni care au ieşit, în şort şi şlapi, să ducă gunoiul, întâlnindu-se pe scară cu viitorul preşedinte, pentru ca peste cinci minute să dea în direct ordonanţe de urgenţă din studio. Nu DD are interdicţie de a părăsi ţara, ţara este în imposibilitate de a-l părăsi pe DD. Acesta e viitorul pe care n-a apucat să-l vadă profetul Pârv: cu ministrul Culturii sunându-te pe la două noaptea să-ţi facă o farsă şi cu premierul Serghei beat criţă, înjurând în direct. Cu doamna Ildiko, înfăşurată în prosoape, jucând baba-oarba la nivel înalt. „Ghici cine e în faţa ta?" o va întreba viitorul preşedinte, iar ea, după un şir de scheunături, va răspunde: „Berlusconi".
De ce să-ţi fie frică de DNA, aceast
