La 36 de kilometri de localitatea Gura Humorului, rezervaţia Codrii seculari Slătioara ascunde cei mai înalţi şi mai groşi brazi şi molizi din România. Frumuseţea peisajului vechi de sute de ani reprezintă o mină de aur pentru turism. Lipsa infrastructurii de drumuri şi de cazare îi împiedică însă pe turişti să se bucure de farmecul zonei.
CLICK AICI PENTRU FOTOGALERIE!
Versantul estic al munţilor Rarău este locul unde natura a pus o oază de păduri departe de lama toporului.
Mai citiţi şi:
Excursie în cel mai vechi parc din ţară
Dintre culmile muntoase, unde copacii lasă tot mai mult loc păşunilor, se iveşte în calea drumeţului rezervaţia Codrii seculari Slătioara, respectiv 854 de hectare unde molizii şi brazii se înalţă semeţ oriunde vezi cu ochii. Cei mai impunători arbori de pe suprafaţa României se întâlnesc numai în rezervaţia de la Slătioara.
Arbori din timpul domniilor fanariote
Deşi pare paradoxal, tocmai exploatările de lemn au fost responsabile de apariţia acestei rezervaţii naturale. În perioada 1920-1930, când pădurile erau administrate de Fondul Bisericesc Ortodox-Român din Bucovina, au fost tăiate aproape 7.200 de metri cubi de material lemnos. Mulţi arbori monumentali au fost doborâţi, iar cheia Lătoace a fost dinamitată dintr-un ordin al şefului de ocol de atunci. Intervenţia botanistului Mihail Guşuleac din Cernăuţi şi a lui Marin Oracea, fondatorul silviculturii româneşti, a dus la crearea acestei rezervaţii ştiinţifice de valoare inestimabilă în anul 1941.
Poteca se pierde în pădure la puţin timp după ce treci de poarta rezervaţiei. Dacă liziera pădurii este alcătuită din trunchiuri înalte, dar totuşi tinere, pe măsură ce te îndepărtezi de calea bătătorită, dai peste copaci care veghează locul din perioada domniilor fanariote de acum aproape trei secole.
Unul dintre principalele avantaje
