Dealul Cetăţea, de la Bărbuleţu, ascunde grota unde fugea haiducul din calea poterei. De pe Valea Bărbuleţului, urmând traseul marcat cu triunghi roşu, poţi ajunge până pe Vârful Bucşa, din Masivul Leaota.

Ţinuturile Bărbuleţului sunt scăldate de spuma istoriei. Locuri umbrite de păduri de fac şi de stejar, păşuni şi fâneţi, ascunse printre codrii întunecoşi, apar călătorului ca nişte insuliţe vegheate de razele fierbinţi ale soarelui. Oamenii sunt primitori. Dornici de a-ţi povesti trecutul, viaţa lor, planurile de viitor. Bărbuleţenii sunt mereu în aşteptarea turiştilor. Zona este căutată în primul rând de cei care trăiesc în tumultul cetăţilor din beton. În afară de linişte şi aer curat, le stau în faţă localnicii care le asigură specialităţi culinare tradiţionale şi renumita ţuiculiţă ecologică, cum o numesc ei fiindcă prunii care cresc prin livezile cocoţate în vârf de deal nu sunt întinaţi cu niciun tratament chimic. “Cresc cu apă, un pic din sudoarea noastră şi cu grija lui Dumnezeu”, ne-a spus un bătrân.

Comoara haiducului a fost îngropată la Bărbuleţu

Pe dealurile Bărbuleţului, cu câteva sute de ani în urmă, a haiducit Radu lui Anghel, cel care lua de la bogaţi ca să dea săracilor. Radu lui Anghel, povestesc localnicii, ar fi avut mare încredere în oamenii de pe Valea Bărbuleţului. Tocmai de aceea, când era fugărit de poteră, se ascundea în pădurile din jurul satului. Intrarea în comună este dominată de dealul Cetăţea. Nu-ţi vine să crezi că în această zonă colinară stă proţopită o stâncă, prăvălită parcă din depărtarea munţilor. Legenda spune că în vârful acestui deal de piatră, într-o zonă greu accesibilă, Radu lui Anghel şi-ar fi făcut ascunziş. Ba, chiar şi-ar fi îngropat aici comorile. Sunt mulţi cei care au pornit pe poteci şi au suit pieptiş dealul în căutarea grotei haiducului. Zic bătrânii că ascunzătoarea ar fi fost dota